”La anul 1808 s-au zidit această biserică ce să prăznuieşte hramul Adormirea Maicii Domnului prin osteneala Sfin. sale a pre. cuvi. Părintelui Iosif Duhovnicul şi a stariţei Olimpiadii, iar cei întâi ctitori au fost maicile din acest locaş. Al doilea mari ctitori au fost Doamna Elenco Paladi, care au dăruit 3 moşii şi maica Elisabeta Balş au dăruit moşia Vultureşti, maica Safta Brâncoveanu au hărăzit moşiile Osica şi Vlădulenii cu mai multe îndatoriri în testamentul său, iar celelalte moşii, vii şi acarete ce au dăruit şi alţi ctitori sunt scrisă în cartea vieţii spre vecinica lor pomenire. 1841, octomvrii 20.”
Biserica are elemente combinate din vechiul stil moldovenesc din secolele XV-XVI cu influenţe străine, de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea. Biserica e dreptunghiulară, cu o singură absidă la capătul estic. Cele două abside laterale ale naosului sunt cioplită în pereţii groşi şi nu se văd din exterior.
Faţadele sunt simple şi netede, doar un brâu de ocniţe oarbe înconjoară biserica pe sub streşini. Cele două turle sunt rotunde, dar bazele lor sunt poligonale şi foarte înalte. La un moment dat, au fost adăugate două turnuri de lemn, decorative, dar în 1900 un incendiu a distrus acoperişul şi micile turnuri nu au mai fost refăcute.
Biserica are un exonartex suprapus vistieriei, pronaosului, naosului şi altarului. Pe părţile nordică şi sudică ale exonartexului, se află două pridvoraşe rotunde, cu acoperişul bulbat, adăugate mai târziu.
Frescele originale din interior, pictate în 1841, au fost refăcute în 1882, aşa cum atestă inscripţia de pe peretele nordic al exonartexului: „Această biserică a fost pictată în ulei de către pictorii I. Ioan şi D. Iliescu, în 1882”.
Zidurile din jur au fost construite în prima jumătate a secolului al XIX-lea şi, treptat, s-au adăugat un refectoriu din piatră, celule noi şi turnul de la poartă.
