Biserica „Sf. Gheorghe”, Ștefan cel Mare

Cod LMI NT-II-m-B-10703
Localitate sat Ștefan cel Mare; comuna Ștefan cel Mare
Adresa -
Datare 1637, modif. 1922
Latitudine N
Longitudine E

Biserica „Sf. Gheorghe” din Ștefan cel Mare este o biserică ortodoxă ctitorită în anul 1637 de către domnitorul Vasile Lupu în satul Șerbești (azi satul Ștefan cel Mare din județul Neamț). Ea a suferit modificări în 1922. Lăcașul de cult se află pe un platou care domină partea estică a satului, fiind înconjurat de o incintă cuprinzătoare, împrejmuită cu puternice ziduri de piatră.

Biserica are plan triconc, cu absidele laterale înglobate în zidărie și marcate la exterior prin rezalite dreptunghiulare și cu absida altarului semicirculară și decroșată față de restul construcției. La o înălțime de 1,20 m de la pământ, soclul din piatră este mărginit de un brâu din cărămidă în dinți de fierăstrău ce înconjoară biserica. De la acest brâu, pereții exteriori sunt văruiți în alb. Ferestrele au fost micșorate în timp. Deasupra ferestrelor, sub cornișă, se află două rânduri de ocnițe (cele de sus fiind mai mici decât cele de jos), care înconjoară monumentul în întregime, inclusiv pridvorul. Acoperișul este susținut de console sculptate.

Pridvorul cu turnul-clopotniță se află în colțul sud-vestic al bisericii, având intrarea pe latura vestică. Deasupra intrării în pridvor se află amplasată pisania. Intrarea în pronaos mai păstrează portalul original cu muluri în retragere succesivă îmbinate în arc frânt și baze prismatice bogat ornamentate. Între pronaos și naos exista inițial un perete cu două coloane și trei deschideri, care a fost spart pentru lărgirea spațiului, creându-se un singur arc masiv de susținere. Cupola pronaosului este sprijinită pe arce dublouri, iar cea a naosului are și arce piezișe. Altarul bisericii este decroșat față de restul construcției, având catapeteasma dispusă avansat. Astfel, sunt create nișe pentru proscomidiar și diaconicon. Catapeteasma actuală a fost executată între anii 1942-1943, după modelul alteia mai vechi.

În curtea acestei bisericii se afla 3 morminte ale Cantacuzinilor: cel din partea de sud are o piatra dreptunghiulara, cu o inscriptie cu litere chilirice, care astăzi sunt șterse. Al doilea mormant are și el o piatră dreptunghiulara, dar are un monument cu patru fete; pe trei fete sunt inscriptii cu litere chilirice, iar pe fata de la vest este sculptata stema cu cei doi vulturi ai Cantacuzinilor. Literele sunt tocite, fiind săpate într-o piatră nisipoasă, ca și celelalte pietre. Mormântul dinspre biserică este al lui Alexandru Cantacuzino, cu un monumemt hexagonal, pe trei nivele.