Biserica este construită din piatră şi cărămidă pe o suprafaţă de 300 de m². Acoperişul este din tablă galvanizată. Construcția este în genul acelor lăcaşuri de cult care la nevoie pot sluji şi ca mijloc de apărare, biserica de la Cârligi prezintă izbitoare similitudini cu cea de la „Palatul Cnejilor”, având planul în formă de cruce şi turnul-clopotniţă alipit pe latura de V, asemenea bisericilor din secolul al XVII-lea. Ca şi la Şerbeşti, absidele laterale sunt marcate la exterior prin rezalite dreptunghiulare, în timp ce absida altarului are formă semicirculară. Clopotniţa este situată deasupra pridvorului, care e acoperit cu o calotă sferică şi are spre S o deschidere crenelată ce trădează (ca şi la „Palatul Cnejilor”) unele caracteristici defensive ale construcţiei.

Bolţile pronaosului şi naosul sunt sprijinite pe arce, prelungite în consolă pe zidurile laterale. Între cele două încăperi ale navei, o arcadă masivă sprijinită lateral pe doi pilaştri ne determină să credem că în forma iniţială a bisericii se aflau aici şi două coloane în genul celor de la Buhalniţa.

Toate aceste elemente ne obligă să atribuim monumentul secolului al XVII-lea şi să acceptăm afirmaţiile celor ce susţin că el ar fi fost construit în anul 1660 de către Iordache Cantacuzino.

La intrarea în biserică, mai precis în pronaos se află înmormântat fiul boierului Costache Rosetti, Ioan Cantacuzino, decedat la 17 noiembrie 1830. Găsim câteva menţiuni despre faptul că lăcaşul de cult a fost refăcut de boierul Ion Cantacuzino al cărui mormânt se află în interiorul bisericii.