Manastirea Agapia este situata pe valea paraului Agapia – Topolita, la poalele culmii Magura, in apropiere de Targu Neamt (la 9 kilometri). Manastirea si-a preluat numele de la Sihastrul Agapie care, conform traditiei ar fi ridicat in secolul al XIV-lea, in aceasta zona a Neamtului o bisericuta din lemn. Numele acestui calugar a fost preluat apoi si de muntii care inconjoara manastirea, de parau si de asezarea din vale.
Vechiul Pomelnic de la Manastirea Agapia aminteste de Petru Rares si Elena Doamna ca primi ctitori voievodali prin grija carora s-a zidit prima biserica de piatra de aici. In schimb, o inscriptie aflata in pronaosul bisericii mari de la Agapia din Vale mentioneaza pe Petru Schiopul si Ruxandra Doamna ca fiind intaii ctitori domnesti. Este posibil ca Petru Rares si Elena Doamna sa fi ridicat aici prima biserica de zid, reinnoita apoi de Petru Schiopul in a treia domnie a sa (1582-1591).
Constructiile de la Agapia din Deal nu prea aveau viata lunga din cauza terenului. De aceea, in jurul anului 1600, o parte dintre calugari s-au mutat in vale, ridicand aici o mica biserica in jurul careia se va dezvolta Manastirea Agapia de astazi, pomenita uneori sub numele de Agapia Noua, Agapia din Vale sau Agapia Mare.
Noua manastire a fost construita intre 16 octombrie 1642 si 3 septembrie 1644 de hatmanul Gavriil Coci – fratele domnitorului Vasile Lupu si a sotiei sale, cneaghina Liliana. S-a sfintit la 12 septembrie 1647, in acest rastimp construindu-se chiliile ce formeaza incinta manastirii, iar la rasarit clopotnita, constructie masiva din piatra de granit.
Manastirea Agapia a fost locuita de calugari pana in anul 1803, cand, la initiativa mitropolitului Veniamin Costache, Alexandru Moruzzi hotaraste printr-un hrisov domnesc, ca Manastirea Agapia sa devina obste de maici. Stareta a fost numita maica Elisabeta Costache, sora Mitropolitului Veniamin Costache, ea conducand manastirea pana in 1834.
Cu prilejul renovarii din anul 1858, interiorul bisericii a fost pictat de Nicolae Grigorescu. Cu toate ca avea doar putini ani – intre 18 si 23 – tanarul Grigorescu a realizat o remarcabila suita de compozitii murale si de icoane pline de lumina, miscare si realism. El a lucrat la pictura intre anii 1858 si 1861.
Atelierul de pictura de la Agapia a fost infiintat de Nicolae Grigorescu. „Dupa ce a terminat biserica manastirii, a fondat si o scoala de pictura in care s-au format calugaritele care aveau astfel de inclinatii. Astazi, maicile care picteaza au abandonat stilul realist al marelui pictor, indreptandu-se spre pictura bizantina”, ne-a mai spus maica Teodora.
Unic in Moldova este si Seminarul Teologic Monahal „Sfanta Cuvioasa Parascheva”, infiintat in vremea patriarhului Iustinian Marina, de altfel singurul seminar de fete din zona.
Ansamblul cuprinde:
- Biserica „Sf. Voievozi” – Mănăstirea Agapia
- Paraclisul „Nașterea Maicii Domnului” – Mănăstirea Agapia
- Biserica de lemn „Sf. Ioan Bogoslov” – Mănăstirea Agapia
- Case monahale – Mănăstirea Agapia
- Construcții din incintă – Mănăstirea Agapia
- Turn clopotniță – Mănăstirea Agapia
- Bolnița de lemn „Adormirea Maicii Domnului” – Mănăstirea Agapia
