Manastirea Tazlau, manastire de calugari cu hramul Nasterea Maicii Domnului, situata in localitatea Tazlau la 36 km sud de Piatra Neamt, este o ctitorie din 1497 a lui Stefan cel Mare pe locul unei foste biserici de lemn construita de Alexandru cel Bun.
Asezamantul monahal de la Tazlau apare mentionat pentru prima data intr-un document din 30 octombrie 1458, cand Stefan cel Mare la rugamintea egumenului Manastirii Bistrita, Eustatie, intareste hotarele branistei Manastirii Tazlau pana la Rachitis. Intre anii 1496-1497 are loc constructia bisericii de zid “Nasterea Maicii Domnului” de la Tazlau pe locul vechii biserici de lemn construita de Alexandru cel Bun.
In anul 1879, se intrerupe viata monahala de la Manastirea Tazlau ca urmare a unui incendiu. Locasul a fost refacut in anul 1894, iar biserica devenita parohie, va servi cu prioritate nevoilor satului. Clopotnita care a fost si ea distrusa de flacari a fost refacuta in anul 1902, dar intr-un stil influentat de arta ruseasca.
Din anul 1990, biserica Sfantului voievod Stefan cel Mare devine din nou manastire de monahi, fiind astfel readusa la destinatia ei initiala.
Ansamblul cuprinde:
- Biserica „Nașterea Maicii Domnului” – Mănăstirea Tazlău
- Ruine palat, ruine beci, ruine trapeză – Mănăstirea Tazlău
- Turn clopotniță – Mănăstirea Tazlău
- Turn de pază – Mănăstirea Tazlău
- Zid de incintă – Mănăstirea Tazlău
