Monumentul Eroilor din Târgu Neamț este un monument dedicat corpului de Vânători de munte ai Armatei Române și eroilor Primului Război Mondial.
Monumentul amplasat la Târgu Neamț este situat în partea de nord-est a orașului, pe terasa creată în mod artificial în anul 1936, pe Culmea Pleșului. Orașul a fost ales pentru construcția acestui edificiu datorită faptului că aici, în 1916-1917, a fost fondat primul corp de Vânători de munte de către regele Carol al II-lea.
Aflată la o altitudine de 491 de metri, cu aproape 100 de metri deasupra orașului, construcția poate fi remarcată cu ușurință de la depărtare.
Monumentul-mausoleu a fost inaugurat la 29 iunie 1939, în cadrul unei ceremonii solemne la care a participat regele Carol al II-lea, prim-ministrul Armand Călinescu, precum și numeroși generali, ofițeri superiori ai corpului de armată al vânătorilor de munte și oficialități ale județului Neamț.
Monumentul-mausoleu a fost construit la propunerea Societăţii “Cultul eroilor”, cu sprijinul “Comitetului de iniţiativă al vânătorilor de munte”, cu sediul în Bucureşti, în fruntea căruia a fost generalul Virgil Bădulescu, maior la acea vreme. Acesta a fost cel care a instruit şi pregătit, la Târgu Neamţ, primul batalion de vânători de munte, cu ajutorul a 28 ofiţeri din cadrul corpului de armată al vânătorilor de munte. Vânătorii de munte instruiţi la Târgu Neamţ au înfruntat vitejeste inamicul, obţinând numeroase victorii în luptă. Batalionul de aici a fost decorat cu distincţia “Crucea Mihai Viteazul”.
Monumentul realizat de arhitectul Theodor Burca este atât monument cât şi mausoleu. A fost ridicat pentru a comemora jertfa eroilor neamului din Primul Război Mondial. Este monument, deoarece reprezintă o operă arhitecturală şi de artă de mari proporţii, destinată să comemoreze jertfele de glorie şi de eroism ale neamului, din Primul Razboi Mondial. Este şi mausoleu, deoarece este un monument funerar mare, ridicat în memoria eroilor vânători de munte căzuţi pe frontul de luptă în Razboiul de Reîntregire a Neamului şi înhumaţi în cripta de la baza monumentului.
Lucrarea are un soclu cu înălţimea de 16 metri, care sugerează prin forma sa un foişor de observator. Pe laturi sunt trei plăci de marmură: una aminteşte data de 27 iulie 1917, când vânătorii de munte au plecat pe linia frontului; o placă mare cuprinde numele celor 72 “vânători de munte căzuţi pe câmpul de onoare”, şi a treia cuprinde textul dedicat dezvelirii monumentului.
Pe soclu mai sunt două basoreliefuri, realizate în bronz tot de către Theodor Burca. Unul prezintă o femeie înaripată, care simbolizeaza România. Este îmbrăcată în haine de roman, cu o spadă la şold şi face un salt de pe un vârf de munte. În mâna stângă ţine stema României sprijinită pe umăr, iar în mâna dreaptă întinsă are o cunună de lauri.
Al doilea basorelief prezintă militari români avântându-se în luptă. Pe o treaptă superioară a soclului se află un vultur ce-şi ia zborul către vest, direcţia ostaşilor primului batalion de vânători de munte porniţi spre frontul de luptă. În partea de nord, apare la suprafaţă cripta mausoleului, sub forma unui mormânt, cu o cruce albă pe lespedea neagră.
Monumentul – mausoleu a fost renovat în 1990 şi în fiecare an, în data de 3 noiembrie aici este sărbatorită “Ziua vânătorilor de munte”.