Statuia lui Mihail Kogălniceanu, Piatra Neamț

Cod LMI NT-III-m-B-10738
Localitate municipiul Piatra Neamț
Adresa Piața Kogălniceanu Mihail
Datare 1913
Latitudine N 46,92761
Longitudine E 26,36998

Autor: Wladimir Hegel
Anul: 1913
Material: bronz
Amplasament: Piața Mihail Kogălniceanu, în fața Muzeului de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț

Wladimir C. Hegel (1839 – 1918)

A fost un sculptor francez de origine polonezo-germană care a trăit în România.
Wladimir C. Hegel s-a născut în anul 1839 la Paris, părinții săi fiind de origine polono-germană.
Wladimir Hegel descinde în linie directă dintr-o dinastie de sculptori: străbunicul său, Józef Hegel, bunicul, Antoni Hegel, și tatăl său, Konstanty Hegel, au fost sculptori de profesie.Tatăl său, Konstanty Hegel, a absolvit Liceul și apoi Universitatea din Varșovia, la Facultatea de Belle Arte, în 1823, avându-i ca profesori pe renumiții artiști: Paweł Malinski, Antoni Brodowski și Antoni Blank.
Wladimir Hegel a studiat în Germania și la Paris la École des Beaux Arts, unde în mod fericit a fost cunoscut de omul de cultură și bărbatul de stat român Vasile Urechea-Alexandrescu, care primise în 1873 o statuetă realizată de sculptorul Hegel, drept omagiu pentru participarea sa la Congresul latinității de la Paris, și care l-a convins să vină în România, unde l-a sprijinit să se afirme.
El s-a stabilit în România în anul 1885 și a devenit primul profesor de sculptură al Academiei de Belle Arte din București după ce, la 30 noiembrie 1898, Ion Georgescu moare subit și este urmat la catedră de Wladimir Hegel, numit profesor de modelaj și de desen ornamental, În perioada 1898-1902 l-a avut ca elev și pe Constantin Brâncuși.
W. Hegel i-a fost profesor și sculptorului Dimitrie Paciurea, căruia i-a insuflat cultul pentru formă, și pe care l-a sprijinit să își continue studiile la Paris.
Prin preocuparea sculptorului Wladimir C. Hegel s-a importat din Anglia o instalație completă de turnare a metalelor pentru Școala de Arte si Meserii. Așa a format o serie de turnători români, care au contribuit la realizarea în țară de statui și monumente.

În arhivele ieşene, mai precis în fondul Facultatea de Litere Iaşi, dosar nr. 914/1913, fila 7, se păstrează un valoros document cu privire la ridicarea statuii istoricului şi diplomatului Mihail Kogălniceanu la început de veac XX, mai precis în al treilea an din cel de-al doilea deceniu din veacul trecut: 1913, în urbea de la poalele Pietricicăi.

Astfel, într-o adresă din 11 mai 1913, a Comitetului pentru ridicarea unei statui lui Mihail Kogălniceanu în Piatra Neamţ, semnată de preşedintele acestui comitet, Alex. S. Stan, către decanul Facultăţii de Litere din oraşul celor trei Uniri (1600 sub Mihai Viteazul, 1859 – Alexandru Ioan Cuza şi 1918 – Marea Unire – n.n.), se arată că muncitorimea din judeţul Neamţ concepând în 1910, ideea ridicării unei statui marelui român Mihail Kogălniceanu în oraşul Piatra Neamţ, comitetul ales, având ca preşedinte de onoare pe I.P.S. Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, Pimen, a înfăptuit această idee, adunând fondurile necesare numai din acest judeţ. Mai departe se menţionează că în ziua de 19 mai anul curent (1913 – n.n.), ora 10 dimineaţa, urmând să aibă loc serbarea dezvelirei acestei statui, avem onoare a va ruga să binevoiţi a lua parte şi D-voastră cu D-nii profesori la această mare sărbătoare românească, ce va fi onorată cu prezenţa reprezentanţilor Majestăţii Sale Regelui (Regele Carol I – n.n.), a Alteţei Sale Regale Principele Moştenitor (Regele Ferdinand I – n.n.) şi a onoratului guvern.
Pentru înlesnirea călătoriei, în caz de participare, se acordă o reducere de 50% pe calea ferată, începând cu 18 mai 1913, serbările urmând a dura 2 zile (19 şi 20 mai curent).
Conform cu programul serbărilor amintite, publicate în presa locală cât şi prin aducerea la cunoştinţă a autorităţilor locale civile, laice şi militare, festivităţile vor începe prin primirea oficială a invitaţilor în gara Piatra Neamţ, tot atunci se va împărţi şi programul serbărilor. Se mai specifica în invitaţia către decanul fac¬ultăţii ieşene, că în aceiaşi zi la ora 2 după amiază va începe în localitate congresul anual al tuturor secţiunilor Ligei pentru unitatea culturală a tuturor românilor. Nu se specifica ora dezvelirii statui omului lui Cuza, cum a mai fost numit în epocă, fostul Prim ministru a domnitorului Unirii.

Statuia în mărime naturală, îl prezintă pe Mihail Kogălniceanu în mişcare la Congresul de Pace de la Berlin – 1878, parcă atunci ridicându-se de pe jilţul din spatele său, într-un moment de protest împotriva mai marilor Europei, apărând interesele României la independenţă, suveranitate şi integritate teritorială (idem). pe o placă de bronz, fixată pe soclu, este redat un moment emoţionant: luarea la cunoştinţă a unui grup de ţărani a Legii împroprietăriri din 1864. Un preot, în faţa bisericii, dă citire Decretului de promulgare a legii reformei agrare, iar un număr de ţărani, unii în genunchi, alţii în picioare, cu capetele descoperite ascultă cu evlavie actul de pe urma căruia devin stăpâni pe pământul lor. (idem) C. Leonescu scria: Nu e o podoabă mai frumoasă,mai demnă şi înălţătoare pentru oraşul nostru şi pentru Ţară decât chipul acesta de bronz, care va trăi neîncetat în inima tuturor românilor, în semn de recunoştinţă pentru omul care şi-a închinat viaţa progresului întregului popor român. (ibid.) Într-o noapte a anului 1958, spre indignarea locuitorilor oraşului Piatra-Neamţ, statuia a dispărut, fiind aruncată în incinta unei turnătorii pentru topire. După mai mulţi ani, a fost reinstalată în Scuarul Ştefan cel Mare, apoi, în faţa Muzeului de Istorie şi Arheologie din Piatra-Neamţ, unde se află şi în prezent. (Conf. Constantin Prangati, Lucrări de artă monumentală din Judeţul Neamţ. statuia lui Mihail Kogălniceanu, în Revista Asachi, III, 42, 1-15. 05. 1993, p.2.)
Spre cinstea profesorilor acestei facultăţi amintim că au subscrisă la invitaţia comitetului pietrean, printre aceştia figurând şi Alexandru Philippide, viitor scriitor şi critic literar.
Nu putem încheia fără a aminti că reputatul profesor de limbă română de la liceul de băieţi Petru Rareş, în discursul său ţinut la dezvelirea statuii amintite, ca delegat al corpului didactic din judeţul Neamţ, Panaite Criveţ, spunea printre altele: să apărăm fondul românesc al vieţii noastre naţionale să legăm poporul nostru, prin toate fibrele vieţii sale, de pământul ţării; să ajutăm ridicarea, spre straturile superioare, a energiilor poporului şi într-o puternică înfrăţire, să dăm ţării tăria cea mai neclintită şi să cugetăm necontenit că dacă astăzi avem o ţară liberă, ea trebuie să fie reazimul tuturor românilor. În sfârşit cel născut în comuna Rediu – judeţul Neamţ, dintr-o familie de vechi răzeşi conchidea: În aceste învăţăminte se închide şi pentru noi, treimea gândirii la care s-a închinat Kogălniceanu: naţionalitate, dreptate socială şi libertate.

______

[1] Conf. Ziarul Îndrumătorul, 23 mai 1913: La semnalul trompetului militar, patru plăieşi dintre cei mai bătrâni din Vânătorii-Neamţului, care-l cunoscuseră pe Mihail Kogălniceanu, au dezvelit statuia amplasată în grădina publică din preajma actualului TT, lăsând vederii asistenţei chipul duios şi blând turnat în bronz al celui care a fost cel mai sincer dintre sfetnicii lui Al. I. Cuza – ctitorul statului român modern. Statuia (n.n. realizată de sculptorul Vladimir C. Hegel, profesor la Universitatea din Bucureşti) în mărime naturală, îl prezintă pe Mihail Kogălniceanu în mişcare la Congresul de Pace de la Berlin – 1878, parcă atunci ridicându-se de pe jilţul din spatele său, într-un moment de protest împotriva mai marilor Europei, apărând interesele României la independenţă, suveranitate şi integritate teritorială.

[2] Într-o noapte a anului 1951, spre indignarea locuitorilor oraşului Piatra-Neamţ, statuia a dispărut, fiind adusă în incinta Uzinei Electrice pentru topire. Fiind salvată de la topire de către părintele C. Matasă, după sistematizarea centrului oraşului, a fost amplasată în Parcul central, apoi, în 1974 a fost mutată în faţa Muzeului de Istorie şi Arheologie din Piatra-Neamţ, unde se află şi în prezent.


Fii primul comentator la "Statuia lui Mihail Kogălniceanu, Piatra Neamț"

Lasă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată.

*